Interviu Stefania Vatafu
Atunci când talentul intâlneste un mediu propice de dezvoltare, cultivat cu munca si presarat cu sclipiri de inteligenta, apare o jucatoare ca Stefania Vatafu, material didactic pentru profesori, in vederea promovarii fotbalului feminin in facultati, licee, scoli sau gradinite! Ultima comparatie poate stârni zâmbete, insa recomand tuturor : luati CD-ul cu jongleriile lui Stefi si copiii cu siguranta vor abandona desenele animate. Aveti grija insa, sa fie mingi suficiente la gradinita !
Sunt frecvente cazurile in sport când jucatoarele se aleg cu o porecla. Tu ai una ?
Stefi este usor de pronuntat si cred ca din acest motiv nu am o porecla. Sau poate ca am “driblat” si aici, ca la fotbal, persoanele care pun porecle si nu am avut parte de un “ botez “ in acest sens.
Ce te-a atras la acest sport ?
Totul ! Mingea, terenul, poarta, tot ce tine de fotbal ma atrage. Mi-a placut fotbalul de mica.Toata ziua eram pe-afara. Mama imi zicea frecvent “mai stai si tu prin casa”. Ii raspundeam in gluma “ nu pot mama, ma sufoc ! “. In jurul blocului nu aveam fete cu care sa ma joc, asa ca intram la fotbal cu baietii. Un prieten de-al tatalui meu, m-a recomandat antrenorului Viorel Ciofica. Domnul Viorel antrena o grupa de baieti si asa am inceput sa fac fotbal intr-un cadru organizat. Dupa 6 luni am trecut la grupa domnului Dinca si de acolo saltul urmator a fost spre Cluj. Aveam 15 ani când am venit prima data la Cluj.
Si cum a fost primul impact ?
Am plecat din Râmnicu Vâlcea la 4 dimineata si pe la 10 am sosit in Cluj. La ora 15 am avut primul antrenament. Domnul Albon, in prima parte a antrenamentului m-a repartizat in grupa cu fetele mai mici si dupa câteva minute l-am auzit spunând: “Stefi, treci la grupa celor mari! “ .
Tricoul cu nr. 8 l-ai ales tu, sau ti-a fost repartizat?
Atunci nu m-am gândit neaparat la un numar, dar asa a fost conjunctura. Tricoul cu nr. 8 l-am primit pentru ca jucatoarea care-l purta era accidentata . Si, de atunci , al meu a ramas …. .
Trebuia sa se accidenteze cineva sa poti avea tu tricoul cu nr 8 …..
( Râde si continua strengareste, spre bucuria d-lui Vlas, managerul administrativ, dinamovist convins, prezent si el cu ocazia interviului )Mi-a placut foarte mult cum juca Florentin Petre de la Dinamo si el avea tricoul cu nr. 8. In subconstient cred ca imi doream acest numar. La Echipana Nationala port tot tricoul cu nr. 8 .
Apropo de echipa nationala, pe când o participare la un Campionat Mondial ?
Mi-as dori foarte mult acest lucru. Eu sunt increzatoare. Am vazut câteva meciuri din Campionatul Mondial recent incheiat si cred ca vom fi si noi cât de curând in top. Am remarcat totusi o crestere a calitatii jocurilor si o evolutie deosebita a câtorva jucatoare pe care le stiam. Jocul multor fete se bazeaza pe forta, viteza si tehnica. M-a impresionat, de asemenea, frecventa suturilor la poarta. Au fost câteva executii concretizate cu goluri pe care nici la fotbalul masculin nu le vezi. Am avut o jucatoare preferata, brazilianca Cristiane, mijlocas dreapta si o echipa preferata, SUA, dar asa a fost sa fie, a câstigat Japonia.
Voi ati jucat cu Japonia in turneul de la Algarve ….
Da si am pierdut cu 4 – 0. Parca jucam cu o echipa de roboti. Aveau trasee stabilite si scheme mult exersate. Alergau continuu si atunci când pasau aveai senzatia ca era ceva “automatizat “.
Te-ai acomodat usor cu atmosfera de la echipa nationala ?
Atmosfera era una excelenta si asa a ramas si in prezent. Desi am jucat si la junioare, stiu ca pentru meciul jucat in compania Poloniei am avut cele mai mari emotii. Primul meci am jucat mijlocas si nu stiam cum sa stau in teren. M-a trezit la realitate Pita (Alexandra Isan), a strigat de doua ori la mine si mi-am revenit.
Urmeaza UEFA Women`s Champions League. Care este atmosfera din lot ?
Abia asteptam sa jucam . Vreau sa cunosc si alte jucatoare si stiu ca echipele participante au stiluri diferite de joc. Echipa din Turcia cred ca va miza pe forta. Cu toate ca vine din urna a patra valorica, este o echipa redutabila. Cele de la Sarajevo, au un joc care cred ca seamana cu al nostru, iar despre Gintra, stiu doar ca au jucatoare masive, puternice. Eu cred ca ne calificam pentru turul urmator si doresc sa demonstram si in Europa valoarea noastra.
Ce rol joaca famlia in viata unei sportive ?
Cred ca unul determinant. Eu am avut noroc, deoarece parintii m-au sustinut in tot ceea ce mi-am propus sa realizez. Nu stiu sa-i fi auzit vreodata certându-se. Am discutat tot timpul orice cu ei si ma inteleg foarte bine. Sunt singura la parinti, dar eu ca planuri de viitor vreau sa am o familie si ma vad zâmbind printre copii. Vreau doi, sau cum o vrea bunul Dumnezeu , baieti, fete, n-are importanta…
Ce te faci daca si viitorul tau sot este tot sportiv ?
Poate ca o sa inteleaga mai bine cum “stau treburile” cu performanta, mai greu ar fi cu copiii. As accepta sa ma dedic si “bucatariei “ fara probleme ….
Toata lumea care te vede jucând, remarca tehnica ta deosebita. Care este secretul ?
Nu urmaresc neaparat sa fac spectacol pe teren sau sa-mi etalez tehnica. Pur si simplu asa simt. La Vâlcea, atunci când jucam la echipa de baieti imi placea sa exersez tot felul de jonglerii cu mingea. Lucram de cele mai multe ori suplimentar. Acum mi-a intrat, cum se spune, ,, in sânge’’. Vreau mereu sa incerc ceva nou. Simt când trebuie sa fac o fenta sau o schema mai deosebita. Ma bucur atunci când publicul apreciaza stilul meu, insa, in joc nu am o prioritate in a face acest lucru.
Ce le transmiti fetelor care doresc sa aleaga fotbalul feminin din multitudinea de sporturi ?
Ca este frumos, spectaculos, au ocazia sa ajunga mai repede in orase si regiuni care nici nu viseaza acum si ca au viitor …
Ce cuvânt crezi ca te caracterizeaza cel mai mult ?
Ambitie
Alte pasiuni ?
Dormitul
(râde si insista sa nu scriu in interviu). Sa ma plimb, sa citesc si iar la fotbal ….